Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013
Program Finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Biserica Ortodoxă Ghelari

By Admin

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil din Ghelari – biserica veche din piatră

Potrivit tradiției locului, latifundiarul localității Govăjdia, Gheorghe Berencz, deși calvin, a ridicat ortodocșilor din Ghelar o biserică din piatră pe locul numit “Deal”. O făcea în semn de mulţumire către Dumnezeu pentru tămăduirea miraculoasă de cancer a soţiei sale, în urma Sfântului Maslu săvărşit de preotii ortodocşi din Ghelar. În această biserică, ghelărenii ortodocşi s-au închinat vreme de 200 de ani.

Biserica a fost sfinţită pe la 1770 şi este aşezată sub ocrotirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Pisania din tinda bisericii ne spune: “Biserica s-a înălţat şi pictat în anul 1770, având ca ctitor pe Berencz Gheorghe”. A fost pictata de erei Simeon şi erei Nicolae, ereita Eva, Ianos, Iudita, Trejia, Danili, erei Moise, Catata, Cali, ieromonahul Ştefan, ereita Teodora, erei Stroe, Nicolae Zugravul din Ţara Românească pentru icoanele împărăteşti. Mai târziu s-au adăugat pronaosul şi turla, fără dată cunoscută. Biserica s-a acoperit cu şindrila în 1932 şi s-au facut reparaţii în 1941, 1951 şi 1966-1967.

Planul bisericii este în formă de navă, cu altar, naos, pronaos şi tindă, iar turla care se înalţă deasupra intrării este acoperită cu tablă. Iconostasul este din lemn şi are două rânduri de icoane, cele împărăteşti fiind zugrăvite de “Nicolaus”, pe la 1770, şi recondiţionate în timpul din urmă. Întreaga biserica este pictată, însa nu se mai păstrează decât două scânduri pe boltă în forma originală. Totul a fost recondiţionat în anii 1986-1988, fapt care a diminuat valoarea monumentală a picturii.

Pictura acestei biserici din piatră are o semnificaţie aparte: imaginile ilustrează scene din Săptămâna Patimilor, iar ostaşii ce-l batjocoresc pe Hristos poartă straiele popoarelor care au asuprit poporul român din Transilvania de-a lungul veacurilor.

Catedrala din Ghelari – biserica cea nouă

În anul 1973, 4 noiembrie, avea loc sfinţirea noii şi „fără pereche” în minunăţie, a ceea ce azi se cunoaşte sub numele de Catedrala din Ghelari. Construcţia acestui edificiu măreţ început sub îndrumarea vrednicului părinte Nerva Florea.

În septembrie 1939 se pune piatra de temelie a bisericii, săpându-se fundaţia. Prin anul 1940, Corul mixt “Munca si lumina” impreuna cu Fanfara Exploatarii Miniere Ghelari au facut un periplu in intreaga tara pentru adunarea de fonduri necesare inaltarii bisericii. Pana in anul 1945 zidurile bisericii erau inaltate pana la 3 metri. In perioada anilor 1945-1955, lucrarile la biserica s-au oprit datorita prigoanei comuniste, careia i-a cazut prada si preotul Nerva. Acesta a fost arestat, nu i s-au putut pune catusele pe maini pentru ca nu se inchideau, si intemnitat; a fost eliberat pentru ca nu i s-au putut gasi acuzatii.

Jertfa zi cu zi a satenilor – bani, munca si mancare – ajutorul pelerinilor, contributia substantiala a Combinatului de la Hunedoara si a Minei, prin materiale oferite, au facut ca in 1960 zidurile “catedralei” sa fie incheiate. Sacrificiile localnicilor pentru constructia bisericii au fost multe.

Materialele se aduceau cu trenul pana la baza dealului pe care este asezat Ghelarul, iar de acolo cu carul cu boi. Alteori se trageau cu un plan inclinat, erau transportate din nou cu trenul prin galeriile de mina, apoi cu un funicular, construit special, pana aproape de biserica, apoi cu caruta pana la locul constructiei, aceasta pentru ca singura cale de comunicatie cu orasul Hunedoara, aflat la 18 kilometri, era cel mentionat. In 1958 s-a construit soseaua ce leaga Ghelarul de Hunedoara.


Pictorul principal al bisericii a fost Constantin Nitulescu. Pictarea bisericii a durat sapte ani (1960-1967), in ciuda faptului ca la realizarea ei au lucrat cinci pictori. Pictorul Constantin Nitulescu a impodobit cei 4.000 de metri patrati cu o pictura “fara seaman”. Fresca este realizata in stil “buno fresco”. Fiecare sfant pictat se orienteaza in functie de persoana care il priveste. Iconostasul este poleit in aur, la fel ca si icoanele, pentru aceasta operatiune folosindu-se peste 4 kilograme de aur. Sculptura, realizata din stejar masiv, a fost realizata integral de artistul Ioan Cristea de la Alba Iulia.

Dimensiunile bisericii sunt impresionante: 47 metri lungime, 21 metri latime, 47 metri inaltime. Planul este bizantin, adica cruce greaca inscrisa, prezentand cupola, altar, naos si pronaos. Deasupra se inalta 7 turle. Iconostasul este turnat in ghips de catre Auner Leonard, fiind poleit cu foita de aur ca de altfel intreaga pictura din biserica.


Arhitectura catedralei din Ghelari imbina mai multe stiluri, specialistii neputandu-se pronunta. Este un stil propriu. Biserica are sapte turle, doua in fata cu o inaltime de 47 metri, cel mai impunator fiind cel din mijlocul bisericii – cupola.

Bucuria unei astfel de biserici n-avea sa dureze mult nici pentru ctitorul ei, nici pentru ghelareni. Prin 1977, august-septembrie, din pricina exploatarii miniere, terenul de sub zidirea bisericii se aseaza, iar cladirea este grav afectata. Lucrarile de consolidare au inceput abia dupa 11 ani, in 1988. Fondurile banesti necesare au fost sistate din partea statului.

Catedrala din comuna hunedoreana Ghelari, unul dintre cele mai mari lacase de cult din tara construit intr-o comunitate rurala, a fost consolidata cu fonduri guvernamentale, valoarea lucrarilor fiind de 2,27 milioane RON. “Pentru consolidarea bisericii au fost executate, prin foraj, 150 de gauri adanci de cate 30 de metri fiecare, intr-un anumit unghi, in care a fost injectat beton. In acest fel s-a creat o bolta de beton armat, care a consolidat terenul de sub biserica”, a explicat pentru cotidian Ioan Trosan, seful lucrarilor.

Dupa restaurare biserica este zugravita pe exterior si sunt pictati heruvimi pe peretii turlelor. Scarile de la intrarea in biserica cat si intreaga biserica sunt pavate cu marmura, iar icoana de pe cupola de la intrarea in biserica este realizata din mozaic. In anul 1997 se reactiveaza schitul Ghelar avand ca stareta pe Monahia Viliga Haritina.


This entry was posted in Biserici şi mănăstiri, Obiective turistice, Slider