Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013
Program Finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Sântionu Păpuşa lui Sântion

În cadrul sărbătorilor de iarnă, Sântion (în pronunţie locală) era considerat, până nu demult, o sărbătoare foarte importantă, mai mare decât Anul Nou. Grija cea marc a pădurencelor în ajunul Sântionului era pregătirea păpuşii lui Sântion, o creangă de măr cu trei ramuri de care se legau mere, pere, prune uscate, slănină, spice de grâu (luate din cununa făcută la încheierea secerişului), un fuior, pânză etc., cam tot ce producea omul în propria gospodărie. Păpuşa era împodobită cu mărgele, batic de fată, diferite podoabe femeieşti la care se ataşau şi două lumânări. Când venea popa cu crucea, în ziua de Bobotează, sau numai diecii (diaconii), gospodina aprindea lumânările din păpuşă, săruta crucea, după care dădea păpuşa din mână în mână tuturor membrilor familiei, urmărind ca, atunci când sărutau crucea şi erau stropiţi cu apa sfinţită, să o aibă asupra lom. După ce pleca preotul, lumânările păpuşii erau stinse în hambarul cu grâu, în credinţa că acest gest va asigura o bună recoltă în anul care abia începea.